RedacțiaPrimarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, consideră că manifestarea desfăşurată, sambătă, pentru a marca implinirea a 70 de ani de la Dictatul de la Viena, nu are de ce să genereze controverse şi că „libertatea de exprimare trebuie să existe nu numai in Constituţie, ci şi in practică”.
In replică la declaraţiile făcute, vineri, de lideri ai comunităţilor romaneşti şi maghiare din Harghita, care au considerat că „este o greşeală” ca un astfel de eveniment să fie organizat de „Mişcarea Tineretului din 64 de Comitate”, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, a declarat că manifestarea a fost una „autorizabilă” din punctul de vedere al legislaţiei in vigoare.
„Conform legislaţiei in vigoare, această manifestare publică este autorizabilă. In calitatea mea de primar, nu am refuzat să autorizez nicio manifestare, pentru că eu consider că libertatea de exprimare trebuie să existe nu numai in Constituţie, ci şi in practică”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, edilul oraşului.
Manifestarea de sambătă, la care au participat aproximativ 200 de persoane, s-a incheiat cu o defilare a husarilor, in fruntea cărora s-a aflat un bărbat imbrăcat in costum tradiţional secuiesc, călare pe un cal alb, refăcand in mod simbolic intrarea lui Horthy Miklos, in fruntea cavaleriei trupelor fascisto-hortiste, in Miercurea Ciuc, in 11 septembrie 1940.
In final, toţi participanţii au intonat imnul secuiesc şi pe cel al Ungariei.
Manifestarea a inceput la ora 13.00, cand treizeci de husari veniţi din zona Ciucului de Jos s-au intalnit in faţa Gării din Miercurea Ciuc, de unde au pornit intr-un marş călare spre centrul municipiului, pentru a ajunge in Piaţa Cetăţii, in faţa Primăriei.
In afară de husari, din partea organizaţiei „Mişcarea Tinerilor din 64 de Comitate” (HVIM) au participat la manifestări aproximativ zece tineri, imbrăcaţi in tricouri negre şi purtand in maini steaguri ale Ungariei Mari, precum şi zece varstnici, aparţinand Ordinului Vitejilor din Ungaria, ei fiind imbrăcaţi in robe negre şi avand pe umăr stema Ungariei Mari.
La manifestare a participat şi primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, care a ţinut un scurt discurs, prezentand importanţa evenimentului din urmă cu 70 de ani.
Programul a continuat in faţa Primăriei din Miercurea Ciuc cu recitări de versuri şi cantece patriotice maghiare.
La eveniment au asistat aproximativ 130 de persoane.
Seara, incepand de la ora 19.00, in Casa de Cultură Municipală, istoricul ungar Tompa Laszlo va susţine o prelegere intitulată „Viaţa lui Horthy”.
Manifestarea menită să marcheze implinirea a 70 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena şi de la intrarea trupelor fascisto-horthyste conduse de Horthy Miklos in Miercurea Ciuc, la 11 zile după semnarea Dictatului de la Viena (30 august 1940), a fost organizată, la Miercurea Ciuc, de organizaţia maghiară „Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate” (HVIM).
Manifestarea a fost autorizată de Primărie, Poliţie şi Jandarmerie şi a starnit controverse in randul politicienilor locali.
Vineri, preşedintele grupului parlamentar al PSD Mircea Duşa a cerut statului roman să reacţioneze impotriva oricărei manifestări de acest fel.
„Sunt stupefiat şi este de neinţeles că o astfel de manifestare a primit aviz favorabil atat de la municipalitate, cat şi de la poliţie şi jandarmerie. A se permite o aniversare cu fast a momentului invadării Transilvaniei care a avut drept consecinţă, pană la incheierea celui de-al doilea Război Mondial, comiterea a mii de atrocităţi şi drame generate de fascismul hortyst şi, mai mult de atat, ca Horthy, un criminal de război condamnat de o lume intreagă pentru ororile pe care le-a comis, să fie elogiat intr-o Casă de Cultură, mi se pare sfidător şi batjocoritor la adresa ţării. Fac un apel ferm la instituţiile statului să reacţioneze, conform legii şi să apere valorile sale de drept”, declara Mircea Duşa.
In replică, prefectul judeţului Harghita, Ladanyi Laszlo Zsolt, spunea că manifestarea nu are de ce să starnească controverse de vreme ce a fost aprobată de Primăria Miercurea Ciuc, dar a adăugat că „este important ca ea să se desfăşoare in condiţii de legalitate”, chiar dacă el, in calitate de persoană publică, nu este de acord cu manifestările de tip extremist.
„Ca persoană publică, pot să spun că nu sunt de acord cu niciun fel de manifestări extremiste, din orice parte ar veni. Consider că problemele noastre, ale tuturor locuitorilor judeţului, sunt aceleaşi şi convieţuirea paşnică este cea mai importantă”, spunea Ladanyi Laszlo Zsolt.
Deputatul UDMR de Harghita Korodi Attila declara, la randul său, că Horthy Miklos nu este un personaj atat de negativ cum l-au prezentat istoricii, ci că este unul mai degrabă controversat, afirmand că manifestarea de sambătă de la Miercurea Ciuc naşte controverse nu la nivel de eveniment istoric, ci din cauza organizatorilor.
„Aşa cum Antonescu este considerat o firgură controversată şi despre Horthy se poate spune acelaşi lucru. Problema cu manifestarea de maine (sambătă – n.r.) este aceea că este organizată de Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, care nu face decat să aducă tensiuni”, preciza Korodi Attila.
Korodi a spus că „romanii nu ar trebui să se teamă, pentru că astfel de manifestări sunt periferice şi dacă liderii maghiari reuşesc să pună la punct organizaţiile extremiste, atunci nu este nicio problemă pentru că ele vor rămane in zona periferică izolată”.
Preşedintele PCM, Szasz Jeno, afirma, la randul său, că demersul tinerilor din HVIM este unul greşit, menit să creeze tensiuni iteretnice nedorite intr-o Europă unită.
„Eu sunt de părere că trebuie să cunoaştem trecutul aşa cum a fost el, in mod real şi obiectiv, dar nu trebuie să ne lăsăm traşi in urmă de momentele negative ale acestuia. Asta nu inseamnă că, in 2010, astfel de evenimente au un mesaj de reintregire sau unul revizionist, insă nu trebuie să răsfoim paginile istoriei astfel incat să ii deranjăm pe alţii. Cei care fac asta, probabil că greşesc. Intr-o Europă unită suntem sortiţi la colaborare, ar trebui să vorbim de viitorul nostru comun şi ar trebui să găsim inţelegere şi sprijin din partea majorităţii in privinţa codificării drepturilor colective ale comunităţii maghiare”, declara Szasz Jeno.
In 30 august 1940, la Viena a fost luată decizia asupra soartei Transilvaniei prin intermediul miniştrilor de externe ai Germaniei şi Italiei. Potrivit Dictatului de la Viena, partea nordică a teritoriului revenea Ungariei, iar cea de sud rămanea Romaniei. O lună mai tarziu, trupele ungare au intrat in Ardealul de Nord.
