Populaţia are in general o părere proastă despre romi.
Nu consideră că sunt discriminaţi şi apreciază că soluţia problemei lor este educaţia, nu acordarea de ajutoare.

In judeţul Sălaj, la recensămantul din 2002, potrivit liberei declaraţii a persoanelor recenzate privind apartenenţa la o anumită etnie, sunt romani – 71,2 la sută, maghiari – 23 la sută, romi – 5,1 la sută, slovaci – 0,6 la sută şi alte minorităţi. Fiind un judeţ cu o mare populaţie de romi – peste 12.000 -, inevitabil, Sălajul s-a confruntat şi cu probleme. Comunităţi de romi precum Păuşa, Voivodeni sau Mal au făcut obiectul unor acţiuni ale forţelor de intervenţie rapidă pentru diferite infracţiuni. Dacă cei din Mal au fost treziţi de mascaţi pentru furt de material lemnos, cei din Păuşa au fost cercetaţi penal pentru furturi de pe terenuri agricole, sfidarea organelor judiciare şi agresiuni fizice şi verbale.

Majoritatea are o părere proastă despre romi
In perioada 30 august – 1 septembrie 2010, Institutul Roman pentru Evaluare şi Strategie a realizat un sondaj, pe un eşantion de 1231 de persoane, cu privire la cele mai importante minorităţi din ţară, indeosebi cea romă. In ceea ce priveşte părerea avută in general despre romi, 34 la sută dintre cei chestionaţi au răspuns că au o părere proastă, iar 20 la sută foarte proastă. Intrebat de ce lumea are o percepţie proastă asupra comunităţii de romi, Alin Lăcătuş, reprezentantul romilor din judeţ, spune că “lumea nu-i cunoaşte foarte bine pe romi şi sunt multe stereotipii faţă de etnia romă, multe care se invaţă acasă, la şcoală, in mediile in care trăim”. Lăcătuş dă şi un exemplu de stereotip, “atunci cand un copil nu este cuminte părinţii ii spun că-l dau la ţigani”. Este perfect adevărat că aceste stereotipii, ca şi exemplul dat de Alin Lăcătuş, există in societatea romanească. Insă de ce au apărut aceste stereotipii? Exemplele negative date de părinţi copiilor sunt tocmai din cauză că o parte din romi şi-au făcut o imagine proastă prin faptele comise de ei, atat in ţară, cat şi in străinătate. Dovadă este concepţia europenilor din occident vizavi de etnia romă. Pentru a elimina aceste stereotipii şi a rezolva problema romilor, 58 la sută din respondenţii sondajului consideră ca accesul romilor la educaţie este una din soluţii.

Romanii suferă din cauza asemănării dintre “rom” şi “roman”
In sondajul IRES, la intre- barea “Credeţi că folosirea cuvantului <> este jignitoare pentru romi” 66 la sută au răspuns nu. De asemenea, 59 la sută dintre respondenţi sunt total de acord cu faptul că “romanii au avut de suferit din cauza asemănării dintre denumirea <> şi <>“. Mai mult, un procent de 52 la sută din oamenii chestionaţi consideră “comportamentul romilor din Franţa un pericol pentru libera circulaţie a celorlalţi romani”. Un deputat a propus recent chiar să se interzică folosirea cuvantului rom, in favoarea celui de ţigan, pentru a se evita orice asemănare intre “rom şi roman”.

Acordarea de ajutoare nu este o soluţie pentru romi
Institutul Roman pentru Evaluare şi Strategie a dorit prin sondajul iniţiat să caute cu ajutorul respon-denţilor şi soluţii pentru problemele comunităţilor rome. Se pare că nu au găsit o soluţie, ci contra-indicaţii. La intrebarea “care dintre următoarele soluţii vi se pare prioritară in rezolvarea problemei romilor?”, 93 la sută au răspuns că nu acordarea de ajutoare sociale şi bunuri este soluţia. De asemenea, 81 la sută dintre cei intervievaţi sunt de părere că accesul la utilităţi şi la locuinţe nu va stopa problemele cu care se confruntă romii din Romania.
Persoanele intervievate consideră că soluţia pentru problema romilor este accesul la educaţie şi că aceasta nu se rezolvă prin reducerea discriminării.

Care dintre următoarele soluţii, vi se pare prioritară in rezolvarea problemei romilor?

Reducerea discriminării majorităţii faţă de romi
DA 7%
NU 93%
Accesul copiilor romi la educaţie
DA 58%
NU 42%

Nemţii – minoritatea cea mai bine văzută
Concepţia oamenilor in legătură cu comunităţile de romi, maghiari şi germani este total diferită. Dacă atunci cand vine vorba de romi numai 16 la sută din respondenţi ar fi de acord ca un rom să fac parte din familia lor, procentele se schimbă cand vine vorba de maghiari. 53 la sută dintre cei intervievaţi ar accepta un maghiar in familie.

Aţi fi de acord ca un rom/romii să se stabilească in localitatea dumneavoastră?
Total de acord 42%
Dezacord total 22%

Aţi fi de acord ca un maghiar/maghiarii să se stabilească in localitatea dumneavoastră?
Total de acord 64%
Dezacord total 14%

Aţi fi de acord ca un german/germanii să se stabilească in localitatea dumneavoastră?
Total de acord 82%
Dezacord total 3%

Romii sunt recunoscuţi in primul rand după fizionomie
Chiar dacă este un subiect sensibil, discriminarea romilor nu a fost ocolită de sondajul IRES. In urma intrebării “Sunteţi de acord că romii din Romania sunt discriminaţi?” 36 la sută au răspuns că sunt in dezacord total, 14 la sută- dezacord parţial, iar 19 la sută sunt parţial de acord. Legat de modul cum identifică respondenţii o persoană ca fiind rom sau ţigan, peste 70 la sută au răspuns că după aspect, culoare, imbrăcăminte, obiceiuri şi comportament, vocabular şi limba vorbită.

Cum identificaţi o persoană ca fiind rom/ţigan?

OBICEIURI, COMPORTAMENT
DA 84%
NU 15%

ASPECT/FIZIONOMIE
DA 74%
NU 25%

IMBRĂCĂMINTE
DA 62%
NU 37%

CULOAREA PIELII
DA 62%
NU 36%

Post Views: 68