Cerintele pietei salajene ii fac pe comercianti sa se orienteze spre vanzarea de produse de imbracaminte si incaltaminte ieftine.

50 de magazine second-hand
Daca inainte de criza aceste magazine erau considerate rusinoase de anumite persoane, in prezent cei care ne viziteaza fac parte din toate categoriile sociale, ne spune o proprietara de magazin second-hand. Dovada ca aceste magazine merg tot mai bine este faptul ca zilele trecute au mai fost deschise cateva, numarul total al acestora apropiindu-se de 50. Unii proprietari de maga-zine second-hand incearca sa prezinte situatia ca fiind in defavoarea lor, motivand ca “nu fac profit din vanzarea de haine second-hand”, insa, cert este ca ei au clienti, in conditiile in care magazinele de haine noi se intampla sa nu vanda nimic pe parcursul unei zile intregi.
Sunt proprietari care recunosc deschis ca au clienti mai multi din cauza crizei si spun ca “oamenii sunt saraci, in special batranii; exista persoane care anul trecut nu ne-ar fi trecut pragul, dar acum s-au reorientat catre noi. Vin in special persoanele in varsta care isi cauta o bluza pe care nu si-o permit de la un magazin de haine-noi”, ne-a declarat o alta proprietara de magazin second-hand. Daca in magazinele de haine noi o pereche de pantaloni se vinde cu peste 100 de lei, in magazinele second-hand, pentru aceeasi pereche de pantaloni, platim intre 1 si 25 de lei.
Unii cumparatori spun ca, pe langa preturile foarte bune de la magazinele second-hand, si calitatea hainelor din import este alta. “Prefer sa cumpar haine pentru copilul meu de la second-hand, pentru ca nu sunt asa scumpe si sunt si de buna calitate. Copilul creste si, la fiecare doua luni, trebuie sa cumpar alte haine, iar aceste magazine mi se par mult mai avantajoase”, ne-a declarat o mamica. De aceeasi parere sunt si vanzatorii din magazinele second-hand, care spun ca “cel mai bine se vand, pe langa articolele de sezon, hainele pentru bebelusi si incaltamintea, care, chiar daca este putin uzata, se cauta pentru ca este ieftina”.
Patronii de magazine second – hand se aprovizioneaza cu marfa din orasele mari sau chiar din strainatate. Marfa este achizitionata en-gros la preturi mici, de cinci lei pe sac, iar apoi vanduta en-detail, fiecare bucata avand alt pret. La anumite perioade, comerciantii isi permit sa afiseze si reduceri de 50 la suta sau promotii cu “1 leu bucata”.

Totul la 10 lei
Pe langa magazinele second-hand, tot mai frecventate sunt magazinele de “10 lei”. “Am ajuns sa intru numai in acest magazin, pentru ca gasesc lucruri frumoase pe care le iau din alta parte la pret dublu”, ne-a declarat Sabau Floare, o clienta a unui astfel de magazin situat in zona centrala. La ora actuala exista zece magazine de acest tip in oras. Unele au numai produse la 10 lei, altele au si produse la 15 lei sau la 20 de lei. Diferenta dintre magazinele second-hand si cele de “10 lei” este ca acestea din urma comercializeaza doar produse noi de imbracaminte si incalta-minte. O vanzatoare de la un magazin din cartierul Bradet spune ca are clienti fideli care vin sa cumpere de cand s-a deschis magazinul, dar sunt si clienti noi. Marfa din aceste magazine este achizitionata din Ungaria sau din depozitele din oras si apoi revanduta. In urma aplicarii TVA-ului, unele magazine si-au modiicat preturile, oferind “totul la 12 lei”. De remarcat, pe piata salajeana au disparut magazinele de 3.80 lei din cauza faptului ca nu mai exista produse atat de ieftine. locul lor a fost luat de magazinele de 10 lei.

Ce mai face micul business

CROITORIILE – SE MENTIN “IN VOGA”
Croitoriile din Zalau se mentin pe piata la acelasi nivel ca anul trecut, pentru ca sunt putine la numar, au aceleasi preturi ca acum patru ani, iar salajenii sunt tot mai interesati sa-si transforme vechea garderoba intr-una la moda cu bani putini, dupa cum ne-a declarat o croitoreasa.

REPARATIILE DE TELEVIZOARE AU CLIENTI CU DUIUMUL
Vechiul televizor, care era schimbat cu o plasma sau un LCD chiar daca mai functiona, este acum dus la reparat. Afacerea este, evident, mai buna decat inainte de criza.

TERMOPANELE SE MENTIN PE LINIA DE PLUTIRE
Cele peste 20 de firme de termopane din Zalau, chiar daca au pierdut din volumele de vanzari, se mentin inca pe piata, pentru ca vin in intampinarea clientilor cu oferte. Un producator de geamuri termopan ne declara ieri ca acest business merge bine, iar comenzile sunt multe, singura diferenta fata de anul trecut este ca cele mai multe cereri sunt pentru mediul rural.

AMANETUL FACE BANI ORICE-AR FI
Exista firme care nu se plang si care in orice situatie au avut clienti. Este vorba despre magazinele de amanet, care in schimbul bunurilor dau bani la o cincime din valoarea acestora. De cele mai multe ori, oamenii nu mai reusesc sa-si recupereze bunurile, astfel ca, cele care castiga sunt amaneturile. Oameni cu nevoi au fost tot timpul, iar acum cu atat mai mult.

STICLA NU SE MAI VINDE
In Zalau mai functioneaza doar doua magazine de sticlarie, care abia se mai descurca. Unul dintre ele a facut ieri vanzare de 30 de lei. Patronii se plang ca odata deschise magazinele de geamuri termopan afacerea lor a mers tot mai rau, lucru care face ca in prezent sa fie la limita supravietuirii.

LIBRARIILE VOR DEVENI IN SCURT TIMP “ANTICARIATE”
Cele sase librarii care pe vremuri erau cautate au ajuns acum sa fie ocolite. Tinerii prefera internetul in locul cartilor, iar cartile pentru bacalaureat, aflate la mare cautare anii trecuti, nu s-au vandut deloc, spune o vanzatoare dintr-o librarie din zona centrala. Considerata in trecut o mandrie a fiecaruia, bibioteca de acasa a ajuns sa fie inlocuita cu colectia de DVD-uri sau CD-uri, iar cartile au ajuns in beci sau in pod. Ceea ce se mai vinde sunt cartile pentru copii si cele care te invata cum sa te ingrasi sau sa slabesti. Din cate librarii sunt in oras, nici una nu se poate lauda ca vinde ceva.

CEASORNICARII – PE CALE DE DISPARITIE
Meseria de ceasornicar mai are putin si se stinge. Cel mai tanar ceasornicar din oras are 40 de ani si face parte din ultima generatie care practica aceasta meserie. Chiar daca sunt doar trei ceasornicarii in oras, ele nu mai rezista. In afara unui schimbat de baterie sau un curatat, nimeni nu mai solicita repararea unui ceas, iar cei unu-doi clienti care vin intr-o zi nu pot sa le asigure supravietuirea.

RESTAURANTELE SE ADAPTEAZA CRIZEI
Oriunde am merge in Zalau dam peste un restaurant sau o terasa. Chiar mai multe pe cateva sute de metri patrati. Unele supravietuiesc mai greu si incearca sa introduca oferte cat mai diverse: fie meniul zilei, intre 9-12 lei, fie alte oferte promotionale. Merg terasele “cu reclama”, care, seara de seara, sunt pline. La polul opus, sunt terasele care nu sunt in zone centrale si in care, la orele serii, bate vantul.

“BOMBELE” SUNT PLINE OCHI
O categorie aparte in peisajul micului business salajean sunt crasmele in care se vinde cu 50 de bani “suta”. Acolo unde clientul pune adesea intrebarea: “ceva fara apa aveti?”, aglomeratia dinauntru denota ca afacerea e buna.